Aventura in Peretele Galbinele

Caldura mare. Asa ca ne alegem cel mai racoros loc de catarat - Peretele Galbinele din Bucegi. Traseul  3 Surplombe. Un traseu nici prea - prea, nici foarte - foarte. Traseu de aventura, de dificultate medie. Nu ne asteptam la prea multe asigurari fixe asa ca luam cu noi ceva frienduri si un set de nuci.

Aveam oarece emotii ca nu vom nimeri intrarea. Pana la urma am avut mai multe probleme in a gasi iesirea. :)  Pentru intrare, schitele mai vechi indica o brana care porneste din dreptul grotei cunoscuta sub numele de "Hotel Galbinele".

Brana aceea nu mai exista. Cel putin intrarea din firul vaii Galbinele a fost distrusa atunci cand a cazut o mare placa din zona Furcilor. Noi nu am vazut nici crucea lui Andrei Ghitescu. Probabil ca nici ea nu mai exista. Dar brana de pe care se intra in traseul Grotelor este inca in stare functionala. Ceva mai sus de ea noi am urcat pe fata care duce catre perete pana am ajuns la ce a mai ramas din brana de pe care se intra in 3 surplombe, Flamingo, traseul Central. Se merge destul de mult pe brana catre stanga. La intrare in traseul 3 surplombe, la 2-3m deasupra branei este scris un 3 cu negru pe fond alb si o sageata care indica directia pe care merge prima lungime.

Aceasta este schita pe care am avut-o noi ...

Cu mentiunea ca portiunile care apar drept linie dreapta pe verticala pentru lungimile 3 si 4 mai au mici traversee de 2-3m stanga - dreapta.

Prima lungime merge oblic dreapta pana pe un clontan. Asigurari suficiente. De aici se face un mic rapel de cativa metri catre dreapta pe o prispa. In poza de mai jos, Tori amenajeaza regruparea de dupa rapel. Nu sunt pitoane :). Noi am folosit o clepsidra.

Lungimea urmatoare continua la fel. Oblig dreapta. Pana la o prispa inierbata de unde se ia in sus pe verticala. La urmatoarea prispa cu iarba se afla regruparea. A treia lungime a fost ceva mai delicata. Asigurari putine, friabil, ceva probleme de orientare. Regruparea cu doua pitoane batute in aceeasi fisura cu o placa relativ dubioasa ne-a dat emotii. 

Pe a patra lungime au aparut complicatiile. :)  In loc sa o iau pe varianta originala, pe brana catre stanga, am urmat o linie formata din 3 pitoane in sus. Trec de pitoane. Cercetez terenul catre stanga, dar nu vad pitoane si pare friabil. Ma intorc si o iau oblic dreapta unde vad pitoane. Ajung la o regrupare solida. In acest moment am reusit sa intru in traseul Central.Un traseu mai dur. Bucurie mare. :) 

Plecarea in urmatoarea lungime a fost destul de tare. Cu o singura asigurare dupa care un liber destul de mare pe teren delicat. Urmeaza un traverseu mare catre stanga. Nu e dificil, dar sunt niste placi periculoase. Apoi un pasaj pe verticala in sus cu mai multe asigurari. Nu toate de incredere.

Nici urmatoarea plecare din regrupare nu e chiar lejera. Prima asigurare este destul de sus si se mai sfarma pietrele la atingere. Eu am avut mici dubii pe unde sa o iau. Nu se vede mereu urmatoarea asigurare. Dar cine are schita de la traseul Central se descurca. Eu nu ma gandisem sa o iau. :)  Regruparea se face pe o mare prispa de stanca.

In stilul deja cunoscut, prima asigurare de la plecarea din regrupare este destul de sus. In imaginea de mai jos, ultima portiune de catarat din traseul Central.

Mai sus se merge pe teren usor pana in creasta Costila - Galbenele. Ultima regrupare la jnepeni.

Retragerea am facut-o pe Hornul Coamei. Pentru a ajunge la el am mers in continuare chiar pe creasta stancoasa pana la o brana. Am luat-o catre dreapta pe brana pana la niste pitoane cu cordelina. De aici un rapel lung  ~50m pana in firul Hornului Coamei.


Se lasa inserarea peste Coltul Galbinele....